Todai Robot este un proiect bazat pe inteligenţă artificială care a reuşit să promoveze examenul de admitere al Universităţii din Tokyo, cea mai prestigioasă universitate din Japonia, încadrându-se în top 20% admişi, povesteşte iniţiatoarea proiectului, Noriko Arai, în cadrul unei conferinţe TED.
Cercetătorii din zona AI au spus mereu că nu sunt motive de îngrijorare deoarece AI va înlocui doar un segment redus de oameni pe piaţa muncii. Este acest lucru chiar adevărat? Ei au mai spus că existenţa inteligenţei artificiale va genera noi locuri de muncă, încât cei care au pierdut un loc de muncă, şi-ar putea găsi altul. Întrebarea adevărată este câţi dintre cei care îşi vor pierde actualele slujbe, vor fi capabili să înveţe una nouă, spune Noriko Arai.
„Câţi dintre voi credeţi că inteligenţa artificială ar putea trece examenul de admitere al unei facultăţi de top în 2020?”
Todai Robot este inteligenţa artificială dezvoltată de echipa creată de Noriko Arai cu scopul de a vedea dacă această formă de tehnologie poate promova examenul de admitere la Universitatea din Tokyo. Această inteligenţă a învăţat peste 15 miliarde de propoziţii şi sute de mii de formule matematice pentru a promova examenul.
Am creat Todai Robot, o inteligenţă artificială care a reuşit să scrie un eseu istoric de 600 de cuvinte fără a lua pauză.
Pentru a intra la universitate, trebuie să treci două tipuri de examinare. Prima este un test grilă standardizat, cu variante multiple de răspuns care cuprinde 7 subiecte: matematică, două ştiinţe naturale, două ştiinţe sociale, un test de limbă japoneză şi unul de limbă engleză şi să obţii un punctaj de peste 85%.
După promovarea acestui test urmează partea a doua, examenul propriu-zis, care cuprinde matematică, două ştiinţe naturale sau două sociale, la alegere, un test de limbă japoneză avansată şi unul de limbă engleză avansată.
Todai a reuşit performanţe uriaşe în toate subiectele mai puţin în cele de engleză, unde trebuia să folosească gândirea.
„Cea mai mare problemă pe care a avut-o Todai a fost bazată pe faptul că nu a înţeles sensul propriu al niciunui cuvânt. La una dintre cele mai simple întrebări din cadrul examenului la limba engleză, a greşit răspunsul din această cauză, în ciuda faptului că a învăţat peste 15 miliarde de propoziţii”.
Dacă ai căuta un răspuns pe care nu îl ştii, precum numele ultimei simfonii create de Mozzart, scrii în cadrul motorului de căutare Google cuvinte exacte, precum „Mozzart ultima simfonie”. Asta face şi Todai. Deschizi prima pagină de pe Wikipedia şi începi să citeşti. AI-urile moderne nu pot citi, dar se descurcă foarte bine la căutare. În pagina de Wikipedia va recunoaşte cuvintele căutate iniţial, astfel va reuşi să găsească informaţia exactă.
„Inteligenţa artificială nu poate citi şi nu poate înţelege cu adevărat nimic. Poate doar imita faptul că înţelege. Nici Watson, nici Siri, nici Todai şi nicio inteligenţă artificială modernă, dezvoltată nu poate citi cu adevărat”.
Într-o propoziţie precum „Ştefan cel mare s-a bătut cu ucrainienii”, dacă ar trebui să o declare adevărată sau falsă, Todai va căuta instant, în toate sursele pe care le are la dispoziţie, structura „Ştefan cel mare s-a bătut cu” şi va analiza primele top 3 răspunsuri găsite şi procentajul în care le-a găsit. După ce va găsi expresia „cu turcii” într-un procentaj majoritar, va considera că acesta este cel mai probabil răspuns şi le va identifica pe celelalte drept false, acesta reieşind corect.
Dacă trebuie rezolvat un subiect de sinteză, robotul Todai va analiza cerinţa tot printr-un sistem de cuvinte cheie şi expresii, va aduna informaţii din toate sursele, va pune propoziţiile aranjate diferit, combinând fraze şi optimizând textul, generând la sfârşit un eseu de exact 600 de cuvinte, fără ca sistemul să fi înţeles exact înţelesul textului.
Surprinzător, a scris un eseu mai bun decât majoritatea candidaţilor.
Tot anul trecut, Todai Robot s-a înregistrat în top 1% dintre candidaţii înregistraţi la proba de matematică.
„Anul trecut am reuşit să dezvoltăm un sistem care rezolvă probleme de matematică de nivel universitar, de la un capăt la celălalt. Pentru a rezolva o singură problemă, sistemul trebuie să înveţe aproximativ 1.500 de formule matematice şi 8.000 de cuvinte, pentru a transforma problema în limbajul potrivit”.
Cu toate acestea, cel mai îngrijorător aspect, spune Noriko Arai, este faptul că inteligenţa artificială a reuşit să depăşească performanţele unora dintre cei mai buni viitori studenţi. Semnalul de alarmă pe care îl trage ea se referă la ce putem face în privinţa fricii generale că inteligenţa artificială va înlocui oamenii. Problema principală pleacă de la sistemul educaţional şi de la modelul de învăţare impus copiilor în fiecare ciclu de învăţământ.
Sursa: ZF