“Nu sunt in stare”, “nu merit”, “nu sunt suficient de bun”, “nu o sa reusesc”. Va suna cunoscut?
Acest tip de discurs interior este autodistructiv si reuseste sa ne saboteze si sa ne incetineasca dezvoltarea in toate ariile vietii. Teama de a nu fi “suficient de…” ascunde de fapt teama de vulnerabilitate, de a fi vazuti asa cum suntem pentru ca exista convingerea ca daca iti arati partile vulnerabile lumea te va crede slab, neputincios, te va rani sau va profita de pe urma ta. In timp, acesta neincredere ajunge sa fie contraproductiva si sa ne impiedice in atingerea obiectivelor. Studiile au aratat ca paradoxul se afla tocmai aici: vulnerabilitatea este cea care ne face puternici si ne ajuta sa avem relatii de calitate si o abordare constructiva a vietii.
Toti oamenii au parte de esecuri, de respingeri si momente de indoiala. Ce ii diferentiaza pe cei cu o incredere in sine crescuta este acceptarea. Vazuta prin ochelarii unei persoane cu un mindset de crestere, acceptarea nu inseamna renuntare, ci o oportunitate de a invata si a progresa.
Atunci cand vedem oameni care respira prin toti porii increderea in sine poate fi intimidant. Dorinta de afirmare este mare mai ales in contextual vietii profesionale unde vizibilitatea reprezinta calea spre recunoastere. Sa te afirmi nu inseamna sa fii agresiv, cum des este inteles gresit, ci sa inveti sa te asculti, sa stii care iti sunt nevoile si dorintele, iar apoi sa te arunci in valurile vietii. Nu ne nastem gata afirmati, ci devenim, iar efortul deliberat este cheia spre succes.
O metoda buna pentru cresterea increderii in sine este scrierea pe o foaie de hartie a unor momente de reusita – atat in plan personal cat si profesional, momente in care te-ai surprins pe tine, cand ai reusit desi nu credeai ca e posibil. Acestea vor reprezenta ancore care vor putea fi activate in situatiile in care norii neincrederii iti incetoseaza mintea si te scot de pe cale. Acestea impreuna cu reamintirea punctelor forte de care dispui sunt primul pas spre construirea increderii in sine.